marți, 31 ianuarie 2012

Uneori, faptul ca esti langa mine imi ia respiratia, iar toate lucrurile pe care imi doresc sa ti le spun nu-si gasesc glas. Atunci, in tacere, pot doar spera ca ochii mei vor vorbi pentru inima mea.


Sa treaca cati ani vor trece, eu stiu ca nimeni nu va mai putea sa-l scoata din inima mea. Nu stiu daca sa fiu trista, ori sa fiu fericita. Uneori se amesteca atat de tare sentimentele ce i le port ca nu mai stiu... daca plang de tristete, ori de bucurie. Ma mint zi de zi ca l-am uitat si ca voi merge inainte lasand in urma orice posibilitate ca vreodata drumurile noastre se vor incrucisa dar revine mai puternic mereu, parca nepasandu-i ca-mi frange inima incet... nopti la rand... el vine mereu surazand... iar in ochi nu mai pot citi nimic, nu-mi mai apartine... Si Doamne, cata nevoie am de a-l avea aproape sa-i spun sa ma stranga puternic in bratele lui si sa nu ma lase sa cad iarasi... Sa ma tina strans... pentru ca iarasi ma prabusesc cu aripile-mi rupte... Doar abisul ma imbratiseaza... atat...
Sa-ti spun vreodata ca te iubesc? Nu... tu nu vei afla vreodata... si poate ca voi uita si eu intr-o zi de tine, si voi zambi mereu fara sa mai port rani in suflet pentru ca un suflet n-a stiut a raspunde unui altul ce-l striga.

duminică, 29 ianuarie 2012

Îmi doresc doar să mă accepte aşa cum sunt.

Imi doresc doar sa ma accepte asa cum sunt : simpla, timida, optimista, zambareata, copilaroasa, plangacioasa. Imi doresc sa ma accepte fara a avea pretentia sa ma schimb cu timpul.
Imi doresc sa ma accepte cu toate defectele care ma fac speciala fara sa trebuiasca sa le ascund.
Imi doresc sa ma accepte cu tot cu rasul meu zgomotos si micile tabieturi.
Imi doresc sa ma accepte cu toata inima, fara sa regrete in timp.
Si eu ii voi iubi fiecare defect, fiecare gest, fiecare imperfectiune.
Nu imi doresc nici sa fiu perfecta , nici sa fii perfect, imi doresc doar sa fii imperfectul meu.

Nu te uita în urma, ci priveşte cu curaj tot ce ti-a harazit soarta. Mergi înainte cu bucurie, aduna-ti toate puterile pentru a alege binele din tot ce vei avea de înfruntat.


Imi spun mereu: esti o femeie puternica, poti trece peste orice si oricine. Apoi vin gandurile ca niste valuri  furioase si imi spulbera optimismul.
Nu mi-a fost teama sa cad fiindca am stiut ca am puterea sa ma ridic. Si oricate greutati mi-a dat viata m-am ridicat deasupra lor ca un curcubeu dupa furtuna.
Intotdeauna am fost puternica , curajoasa, pregatita sa fac fata celei mai crude realitati. Si nimic nu m-a ingenuncheat pana la tine. Am crezut ca daca va fi sa iubesc, o sa o fac cu masura si cand te-am intalnit am uitat ca trebuia sa te iubesc moderat si te-am iubit cu tot ce am avut.
Astazi nu mi-a mai ramas nimic decat un dor nebun si o imensa singuratate.

M-am despărţit de tine fiindcă pentru mine dragostea noastră era totul, iar pentru tine o parte din tot.


Cu ochii inchisi pipai cu mana partea de pat unde trebuia sa fii tu. Am uitat ca numai visez si ca tu ai plecat de mult. Deschid ochii si ma indrept spre baie. Parca simt cum ma strapunge un dor nebun. Trebuia sa fii acolo, ca in fiecare dimineata, purtand doar un prosop si crema de ras. Trebuia sa-mi spui buna dimineata privindu-ma din oglinda si sa ma trezesti cu un sarut . Totul pare asa de trist fara tine incat mi-e putin teama de ziua care abia a inceput.
Stau singura la o masa rece, langa o ceasca de cafea. Privesc la un scaun gol, unde trebuia sa fii tu si eu in bratele tale , pierduti in saruturi , in loc de mic-dejun.
Inghit cu greu cafeaua care s-a racit de mult si imi sterg grabita o lacrima.
Nimeni nu a dorit sa se intample asa si totusi...
Imi e greu sa zambesc cand sufletul sangereaza, dar trebuie sa o fac fiindca nu mi-a mai ramas nimic.
Si zambesc ca o papusa din raft , la fel de singura si rece.

Am nimic fara tine..



Am smuls o bucata din suflet si ti-am daruit-o fara sa astept nimic in schimb.
Te-am iubit ca si cand timpul te-ar fi sters din viata mea in secunda urmatoare.
M-am indragostit nebuneste de zambetul tau nonsalant incat nu mi-am dat seama ca am fost prinsa in joc decat prea tarziu.
Te-am purtat in suflet atata timp si acum numai stiu daca sufletul e al tau sau al meu.
Ti-am dedicat rasaritul si apusul, ploaia si curcubeul, trupul si sufletul meu.
Am prins un vis colorat si i-am tatuat pe aripile de catifea : "te iubesc ", apoi i-am soptit sa zboare catre tine.
Te-am iubit atat de mult incat am luat in palma luna sa ti-o daruiesc ca sa-ti lumineze viata.
Tu ai ramas cu lumina si caldura ei, eu cu cicatrici in palma.
Nu regret ca te-am iubit fiindca stiu ca am fost capabila de o dragoste generoasa, ti-am daruit totul si eu am ramas cu nimic.

Dansul este limbajul ascuns al sufletului.


Asculta... la radio e melodia noastra.
Lasa ziarul din mana si invita-ma la dans.
Cuprinde-ma strans in brate , iar mainile uita-le pe trupul meu.
Apropie-ti gandurile de ale mele ca sa-ti pot citii in privire tot ce ascunzi in spatele zambetului strengar.
Inchide ochii , traieste versurile si simte notele cum fac dragoste in pasi de dans.
Cam asta facem si noi acum, numai ca intr-un mod mai diferit.
Nu-i asa ca poti face dragoste in mai multe feluri ????

In fiecare noapte te scot din inima mea si in fiecare dimineata te gasesc acolo la loc.


Inchid ochii si simt singuratatea cum imi saruta visele.Vreau sa o alungi dar nu poti numai cu gandul. Vreau sa fii aici langa mine ca sa auzi si tu cum lacrimile imi inunda sufletul . Vreau sa ma imbratisezi si sa risipesti cu un singur cuvant intreaga nebunie din jurul meu. Nu inteleg de ce trebuie sa existe aceasta departare dintre noi, care imi aduce si mai multa suferinta. Nu inteleg de ce crezi ca e mai bine sa nu ma vezi, fiindca oricum iti apar in vise, in ganduri. Nu inteleg de ce trebuie sa-ti reprimi sentimentele cand eu stiu prea bine ca sunt singura pe care o iubesti. De ce vrei sa suferi ??? De ce ???
Atunci daca tot vrei sa suferi vino la mine, asa vom suferi amandoi ....caci sa suferi de unul singur e mai greu decat pare ...

sâmbătă, 28 ianuarie 2012

‎"...multi spun ca, de fapt, cele mai frumoase povesti de iubire sunt cele pe care nu am apucat sa le traim. Atunci, cine stie, poate ca si saruturile pe care nu le primim sunt cele mai intense..."


Mi-a fost greu sa te scot din sufletul meu, dar pana la urma am reusit. Inca ma mai doare cand un gand razlet imi aminteste de tine, dar dorinta mea de a iubii din nou este mai puternica decat orice amintire. Nu neg ca imi tresalta sufletul cand aud numele tau , si poate asa o sa fie mereu, fiindca in viata mea nu ai fost numai un trecator. Ai fost cineva special cu care am impartit momente dragi, frumoase si de care o sa-mi amintesc mereu.
Insa imi doresc sa o i-au de la capat. Un inceput fara tine. Stiu ca nu o sa fie usor, dar mai stiu si ca am nevoie sa iubesc si sa fiu iubita. Vreau sa impart cu cineva iubirea pe care o port in suflet si pe care am crezut-o pierduta, atunci cand ne-am despartit. Vreau sa ma las sarutata, iubita de altcineva ... altcineva care nu esti tu.

vineri, 27 ianuarie 2012

Iubirea!Nu exista nimic mai fragil,mai efemer.Iubirea e ca un foc intr-o zi ploioasa...trebuie sa il protejezi tot timpul ,sa il alimentezi si sa ai mare grija de el,alminteri se stinge.


Asa se încheie povestea: cu zâmbetul tau si cu durata unei absente.Inca îti mai aud degetele pe pianul copilariei mele. Le-am cautat pretutindeni, chiar si în alte spatii. Te-am gasit...oriunde as fi, adorm sub privirile tale. Carnea ta era carnea mea. Din cele doua jumatati ale noastre, au izvorât fagaduieli; împreuna, alcatuiam ziua noastra de mâine. De acum, stiu ca visele cele mai nebunesti se scriu cu cerneala inimii. Eu am trait acolo unde amintirile se fauresc în doi, la adapost de priviri straine,în taina unei încrederi unice, peste care continui sa domnesti tu.
Mi-ai dat ceea ce nici nu banuiam, un timp în care fiecare secunda de-a ta va conta în viata mea mult mai mult decât orice alta secunda. Eu eram dintr-un catun, tu ai inventat o lume. Oare îti vei aminti vreodata? Te-am iubit cum nici nu-mi imaginasem ca ar fi cu putinta. Ai intrat
în viata mea asa cum se intra în anotimpul verii.
Nu sunt stapânit nici de furie, nici de pareri de rau. Clipele pe care mi le-ai daruit poarta un nume: vraja...si înca îl mai poarta: ele sunt facute din eternitatea ta. Chiar daca îmi lipsesti, nu voi mai fi niciodata singur, pentru ca, undeva, existi tu." 

( Marc Levy, Si daca e adevarat )

miercuri, 25 ianuarie 2012

Iubeste adanc si cu pasiune.S-ar putea sa te ranesti dar e singura cale de a trai o viata completa.




Unii te văd numai pe tine,

Alţii mă văd numai pe mine,

Ne suprapunem atât de perfect

Încât nimeni nu ne poate zări deodată

Şi nimeni nu îndrăzneşte să locuiască pe muchia
De unde putem fi văzuţi amândoi.
Tu vezi numai luna,
Eu văd numai soarele,
Tu duci dorul soarelui,
Eu duc dorul lunii,
Stăm spate în spate,
Oasele noastre s-au unit de mult,
Sângele duce zvonuri
De la o inimă la alta.
Cum eşti?
Dacă ridic braţul
Şi-l întind mult înapoi,
Îţi descopăr clavicula dulce
Şi, urcând, degetele îţi ating
Sfintele buze,
Apoi brusc se-ntorc şi-mi strivesc
Până la sânge gura.
Cum suntem?
Avem patru braţe să ne apărăm,
Dar eu pot să lovesc numai duşmanul din faţa mea
Şi tu numai duşmanul din faţa ta,
Avem patru picioare să alergăm,
Dar tu poţi fugi numai în partea ta
Şi eu numai în cealaltă parte.
Orice pas este o luptă pe viaţă şi pe moarte.
Suntem egali?
Vom muri deodată sau unul va purta,
Încă o vreme,
Cadavrul celuilalt lipit de el
Şi molipsindu-l lent, prea lent, cu moarte?
Sau poate nici nu va muri întreg
Şi va purta-n eternitate
Povara dulce-a celuilalt,
Atrofiată de vecie,
Cât o cocoaşă,
Cât un neg...
Oh, numai noi cunoaştem dorul
De-a ne putea privi în ochi
Şi-a înţelege astfel totul,
Dar stăm spate în spate,
Crescuţi ca două crengi
Şi dacă unul dintre noi s-ar smulge,
Jertfindu-se pentru o singură privire,
Ar vedea numai spatele din care s-a smuls
Însângerat, înfrigurat,
Al celuilalt.

( Ana Blandiana , Cuplu )

Trăia dincolo de viaţă, privind şi ascultând două ninsori care se oglindeau: cea de la fereastră şi cea din el.



Ninge de cateva zile fara oprire.
Fulgi mari si pufosi plutesc prin aer raspandind magie.
Imi place sa stau in mijlocul iernii si sa ma prind in dans cu fluturii argintii.
Imi place cand se prind in parul meu si aluneca incet pe piele parfumand-o cu lacrimi.
Port in mine un sentiment nebun de eliberare si ma simt mai usoara ca niciodata.
Simt ca pot atinge visuri, descatusa promisiuni, elibera sperante.
Simt ca pot face orice si asta crede fiecare participa din mine....sufletul e in goana dupa iubire, corpul cerseste imbratisare, buzele tanjeste dupa saruturi...
Sunt si eu un fulg din miile ce brazdeaza cerul.

Învățați să vă scrieți durerile în nisip și să vă gravați amintirile frumoase în piatra inimii


Povestea spune că doi prieteni mergeau prin desert. 
S-au certat, iar unul dintre prieteni l-apălmuit pe celălalt.
Cel pălmuit era foarte trist, dar, fără să spună nimic, a scris pe nisip:
-Astăzi, cel mai bun prieten al meu, m-a pălmuit.”
Au mers până au găsit o oază, unde s-au dus să facă o baie. 
Cel lovit era cât pe ce să se înece, dar prietenul său l-a salvat.De data asta, el a încrustat pe o piatră:
“- Astăzi, cel mai bun prieten al meu mi-a salvat viața.”
Prietenul care îl pălmuise, dar ii si salvase viata, a spus:
“-După ce te-am rănit ai scris pe nisip, acum în piatră, de ce?”
Răspunsul a fost:
“Când cineva ne răneste, ar trebui să scriem asta pe nisip, pentru ca vânturile iertării să steargă amintirea neplacută. Iar când cineva face ceva bun pentru noi, trebuie să sculptăm amintirea în piatră, ca nici un vânt să nu o steargă."

marți, 24 ianuarie 2012

Oricare ar fi situatia, dragostea e neconditionata; ea nu depinde de anumite conditii.


Dragostea nu poseda niciodata. 
Dragostea inseamna sa va oferiti libertate unul celuilalt. 
Dragostea este un dar neconditionat, nu un targ. 
Dar in mintea ta, dragostea nu este nimic altceva decat mai putina ura, atata tot. 
Cu cat te gandesti mai mult, „Pot sa tolerez aceasta persoana; Nu pot sa tolerez aceasta persoana, deci nu o pot iubi.
 Aceasta persoana o pot tolera", mereu aceasta evaluare ramane negativa.
Dragostea adevarata inseamna ca lupta a disparut, ca cei doi au devenit unul. 
Corpurile lor exista separat, dar fiintele lor s-au intrepatruns. 
Limitele au disparut, nu exista separare. 
Nu exista „eu” si nu exista „tu”, nu exista niciunul.
In dragoste exista recunostinta, o recunostinta adanca. 
Stii ca cealalta persoana nu este un lucru. 
Stii ca cealalta persoana are o grandoare, o personalitate, un suflet, o individualitate. 
In dragoste dai o libertate toalata celuilalt. 
Desigur, dai si iei; este o relatie bazata pe a da si pe a lua – dar cu respect.
Daca iubesti, iubeste si fii constient de acest lucru. 
Daca ar fi sa va invat, nu v-as spune pe cine sa iubiti, cum sa iubiti. 
Acestea sunt nonsensuri. 
Iubirea este calitatea voastra intrinseca. 
Va nasteti cu ea, asa cum ura este de asemenea acolo. 
Va voi invata insa, fiti constienti. 
Inainte ca orice sa vi se intample – iubire, ura, furie, pasiune, compasiune, orice – fiti constienti. 
Lasati ca orice sa se intample, fiind constienti.
Iubirea nu ar trebui sa implice asteptari; altfel, bucuria moare. 
Atunci cand ai asteptari, frustrarile vin. 
Nimeni nu iti poate indeplini asteptarile si nu e nimeni care are nevoie ca tu sa ii indeplinesti astepatrile. Acestea provin din manie, dintr-o minte nevrotica. 
Daca cineva chiar iti indeplineste asteptarile, atunci dragostea adevarata dispare. 
Iar celalt devine o necesitate, o nevoie, o posesiune – o posesiune valoroasa, dar in acelasi timp o posesiune ca toate celelalte.
Devino un limbaj al iubirii. 
Actiunile sunt OK, dar doar OK.; ele nu fac viata sa fie fericita, ele nu creeaza celebrarea; iti pot oferi un standard mai bun de viata, dar nu iti pot oferi o noua pasiune pentru viata, nu iti pot oferi intensitatea vietii. 
Nu iti pot oferi calitate; iti pot oferi doar cantitate. 
Doar limbajul iubirii te poate duce catre o dimensiune diferita...
( Osho )

duminică, 22 ianuarie 2012

Descopera trecutul, traieste prezentul, pentru a putea intelege viitorul.


Trecutul ne schimba...trecutul m-a schimbat. Mi-a schimbat zambetul , privirea, sentimentele, lacrimile, suferinta. Mi-a schimbat sufletul , visele, amaraciunea, speranta si am devenit o alta " eu ". Trecutul mi-a aratat ca daca iubesti trebuie sa fii dispus sa suferi, si daca te increzi intr-o alta persoana trebuie sa fii dispus sa faci fata dezamagirii. Trecutul mi-a aratat cum sa rezist la loviturile vietii si cum sa nu plag dupa o iubire ce s-a destramat.
Am invatat sa-mi arat puterea nu prin razbunare ci zambind, sa nu-mi ascund lacrimile decat de altii, sa nu mai cred in visuri decat in realitati. Am invatat sa nu ma mai las purtata de sentimente , sa nu iert fara acordul sufletului, sa nu traiesc incertitudini , ci fapte. 
Am invatat trecutul si am invatat din trecut. 
Am invatat ca astazi sunt o "eu " la timpul prezent. 

Cand vei crede ca poti , vei putea !



Trezeste-ma cand va trece iarna si va incoltii dragostea in suflete. Trezeste-ma cand se vor scutura visele de zapada si pasarile vor canta din nou la fereastra mea. Trezeste-ma cand se vor risipii amintirile de pe cerul inimii mele si va inflorii speranta.Trezeste-ma cand se va topii raceala din adancul fiintei tale si vei putea sa ma iubesti din nou. Trezeste-ma cand ma voi transforma din larva intr-un fluture plin de culoare si voi putea sa ma inalt catre noi orizonturi. Trezeste-ma cand ma voi scutura de trecut si voi putea sa pasesc spre prezent fara sa schiopatez. Trezeste-ma cand voi fi pregatita sa iubesc si sa primesc iubire.
Dar pana atunci, lasa-ma sa dorm....

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Este atat de scurta dragostea si atat de lunga uitarea.


As vrea sa inchid ochii si pentru o clipa macar sa nu-mi apari in ganduri. As vrea sa respir un moment de singuratate fara sa simt ca-ti inhalez parfumul. As vrea sa visez din nou fara ca amintirea ta sa nu ma lege de un trecut pe care vreau sa-l las in urma, vreau sa pot zambi cu incredere fara sa simt emotia atingerii tale.
As vrea sa ma pot scutura de tine, de tot ce ai insemnat odata, sa ma pot arde de toate amintirile ce ma tin prizoniera ta.
As vrea sa pot renaste , as vrea sa pot uita, as vrea ca timpul sa ingroape tot ce ai insemnat tu...

Duşmanul iubirii nu e niciodată în exteriorul nostru, nu e un bărbat sau o femeie, e chiar ceea ce ne lipseşte în noi înşine.


Am crezut in cuvintele ce-mi sopteai tarziu in noapte, in saruturile cu care ma inveleai inainte sa pleci, in promisiunile cu care imi legai sufletul sa te iubeasca mai mult.
Dar tu , nu ai crezut in zambetul meu ce-ti spunea ca te doreste, in imbratisarea din care numai voiam sa-ti dau drumul , in lacrimile ce-ti sopteau " te iubesc, nu ma rani ".
Ai renuntat la noi cand eu inca nu voiam si m-ai lasat sa lupt singura impotriva visurilor de viitor. Ai plecat, poate gandind ca nu te-am iubit si ai luat cu tine toata caldura si dragostea pe care mi le-ai daruit odata.
Ce sa fac cu toate astea? Cu toate dorintele, visele, promisiunile ...?
Amintirea ta nu-mi tine de cald si nu stiu cum sa ma rup de toate astea.
De ce cand m-ai invatat sa iubesc nu m-ai invatat sa plec fara sa ma uit inapoi ? De ce nu m-ai invatat sa uit , sa privesc mai departe, sa fac altcuiva loc in sufletul meu. De ce m-ai invatat doar cum sa iubesc fara retineri?

Trăiesc într-un fel de cuptor de sentimente, iubiri, dorinţe, invenţii, creaţii, activităţi şi reverii. Nu-mi pot descrie viaţa în fapte pentru că extazul nu rezidă în fapte, în ce se întâmplă sau în ce fac, ci în ce se stârneşte în mine şi ce se naşte din toate astea.


Inchid ochii si-ti simt parfumul cum aluneca in mine provocandu-mi gandurile la dorinta. Esti aici si acolo , nu aud si nu vad nimic decat soaptele tale atingandu-mi sufletul, chemandu-ma. As putea sa deschid doar putin genele, cat sa te sperii , dar ma tem ca nu ai sa te mai intorci si nu vreau sa te pierd tocmai acum cand te-am gasit.
Simt cum saruturile tale se topesc in noapte si cum mangaierile se sting usor. Imi e asa dor de tine incat as vrea sa ma preschimb intr-un vis si sa-ti bantui prin minte. As vrea sa te simt mereu oriunde ai fi, oriunde as fi, timpul sa nu fie distanta dintre noi, distanta sa nu fie timpul ce ne desparte.
Cred ca am adormit cu buzele tale mangaindu-mi parul , cu lacrimile fierbinti ce-mi ating sufletul ...caci stiu ca plangi fiindca ne ajunge timpul si distanta ne masoara visele.
Viseaza si maine...voi fi acolo si aici.

vineri, 20 ianuarie 2012

Visul mi-a luat-o intotdeauna inainte.A reusi sa il prinzi, a trai la unison cu el , acesta este un adevarat miracol.

Ssst!!! Nu trezi iarna. Astazi mi-a zambit putin. Fulgii pufosi mi-a readus emotia si am zambit pentru prima oara dupa mult timp. Am prins cativa curgandu-mi in suflet, le-am gustat parfumul si le-am simtit pacea. M-am jucat cu ei, cantand si dansand, in timp ce ei apuneau in parul meu. Se vor trezii dimineata si ne vom continua jocul. Ma simt asa usoara, cred ca visez dar nu-mi pasa...doar...nu ne trezii .

Când viata devine o povară si noptile sunt tăcute, e timpul pentru dragoste si incredere. Si cât de luminoasă devine viata si cât de plină de cântece noaptea, când omul e plin de iubire si incredere.


Când iubirea copleşitoare vă face semn, urmaţi-i îndemnul,

Chiar dacă drumurile ei sunt aparent grele şi prăpăstioase,
Şi când vraja paradiziacă vă cuprinde cu aripile ei angelice,
supuneţi-vă misterului ei,
Chiar dacă sabia ascunsă-n penaju-i v-ar putea răni,
Iar când iubirea transfiguratoare vă vorbeşte şi o
simţiţi profundă şi divină, daţi-i crezare,
Chiar dacă vocea ei ar putea să vă sfărâme visurile himerice,
asemenea vântului din miază-noapte care vă pustieşte grădinile.


Fiindcă, precum iubirea vă încunună,

adeseori tot ea trebuie să vă şi crucifice.
Precum vă face să creşteţi mult mai repede şi îmbătaţi de fericire,
Tot ea trebuie să vă şi reteze şi uscăciunile
şi să vă distrugă cât mai repede răutăţile şi egoismul.
                                                                                                             Khalil Gibran

Ce mai ramane de descoperit atunci cand doi oameni se descopera in fiecare atingere ?


Multi dintre noi isi petrec intreaga viata fugind de sentimente , cu credinta gresita ca nu pot suporta durerea . 
Insa deja au facut-o . 
Ceea ce nu au facut este sa simta ceea ce sunt dincolo de durere.
                                                                                                                 Khalil Gibran

Totul sta in voia inimii , pe care nici oamenii , nici cerul, nici chiar propriile noastre interese nu o pot schimba vreodata.


Daca nu te-as mai gasii , intr-un moment de ratacire , as crede ca viata te-a ascuns undeva, intr-un gand cu ferestre verzi...
ca vei inflorii daca te voi striga, 
si vei fi langa mine cand pasii ma vor duce pe drumuri fara oameni, fara nume. ( Mariana Fulger )

E frumos orice început în dragoste. Şi dacă orice început e frumos, înseamnă că toate începuturile în dragoste sunt frumoase. N-ar trebui, oare, să avem mai multe începuturi?


A inceput totul ca un joc, mult prea usor, mult prea placut, mult prea dulce pentru a fi uitat. 
A inceput ca o noua zi pentru amandoi, ca o poveste desprinsa din basme, ca un vis nascut din dorinte. 
A inceput ca o ploaie de vara, din senin, fara sa avem timp sa ne adapostim , fara sa intelegem unde ne aflam. 
A inceput minunat, romantic, emotionant si doar asta conteaza . Au fost pagini frumoase din viata mea peste care mai trec din cand in cand cu privirea, retraind amintirile. 

Numai vreau sa mai stau o clipa fara sa te simt ...

Cand ne va fi greu si vom fi tristi , o sa te tin in brate si o sa te alint, si o sa iau durerea ta asupra mea. 
Cand plangi tu, plang si eu , si cand te doare pe tine, ma doare si pe mine. 
Si impreuna sa incercam sa stavilim toate suvoaiele de lacrimi si toata disperarea, si vom reusi sa strabatem drumurile pline de gropi ale vietii . ( N. Sparks ) 

Iubeşti pe cineva atunci când ai ajuns să vrei să-i dai ceea ce ai mai bun şi hotărăşti să i te dai pe tine însuţi...

E periculos să iubeşti! Iubirea e ca un drog. 
La început ai senzaţia de euforie, de abandon total. 
Apoi, a doua zi, vrei mai mult, încă nu e un viciu, dar îţi place senzaţia şi îţi închipui că o poţi ţine sub control. 
Te gândeşti la persoana iubită vreme de două minute şi uiţi de ea vreme de trei ore. 
În scurt timp însă, te obişnuieşti cu acea persoană şi începi să fii complet dependent de ea. 
Acum te gândeşti la ea trei ore şi o uiţi două minute. 
Dacă ea nu e lângă tine, încerci aceeaşi senzaţie ca şi drogaţii când nu îşi obţin drogul. 
În acel moment, aşa cum drogaţi fură şi se înjosesc ca să facă rost de ceea ce le trebuie, şi tu eşti dispus să faci orice pentru dragoste!
Paulo Coelho 

Sunt asemenea nisipului clepsidrei care poate fi timp numai in cadere.


E tarziu...
as vrea sa sa pot oprii secundele din a tese plasa timpului si visele din a se topi odata cu primele crampeie de lumina. 
As vrea sa pot pastra pentru totdeauna zilele frumoase , amintirile dragi, cuvintele de iubire...
As vrea sa pot pasii cu incredere intr-o noua zi fara teama de a ma pierde odata cu caderea noptii. 

miercuri, 18 ianuarie 2012

Aud vibrand vocea ta in toate zgomotele lumii.


Acolo unde cerul sărută marea
Te caută şi acum sufletul meu,
Am înţeles încă demult chemarea
Spre înălţimi, dar este foarte greu.

Acolo unde zarea cea albastră
Sărută marea înaintea noastră
Te caută şi acum inima mea
Dar nu o vezi şi e păcat de ea.

Doar pescăruşii-n taină mi-au răspuns
Când se-nchinau splendidului apus
Dar tu erai şi orb şi surd la toate,
Plecat-au sufletul şi inima departe.

Au rătăcit în fiecare an luptând
Să stingă durerea lacrimii curgând
La amintirea ta ce nu mai vrea să plece,
N-au observat că timpul trece, rece.

Nu ţine seama că nu mi-am împlinit
Menirea pe pământ şi e cumplit
Să trec prin viaţă rătăcind mereu
Cu sufletul aprins de dorul tău.

Le-am poruncit în disperarea mea
Să uite şi să piardă amintirea ta,
Dar sufletul şi inima preapline
Au refuzat ca să te pierd din mine.


"Visele sunt raspunsuri la intrebari pe care inca nu ne-am dat seama cum sa le punem."


Ma arunc in bratele tale, viata,
fara
Dureri ascunse prin sertarele inimii,
Amintiri pierdute prin memorie,
Regrete trecute si temeri prezente...

Ma arunc in bratele tale, viata,
cu
Ochii inchisi, zambind strengareste,
Sufletul deschis, mangaiat de aripi in zbor,
Trupul frematand la atingerea valurilor,
Inspirand adanc acest aer sarat...

Ma arunc in bratele tale, viata,
Virgina ca prima zapada pe creste,
Curata ca bruma pe crizanteme in noiembrie...
Primeste-ma, strange-ma in brate
Si alinta-ma ca o mama...

Voi fi fericita! Cu sau fara...

“Învață să scrii durerile pe nisip și bucuriile pe stâncă.”


Am aparut in viata ta
Cand gandurile iti erau ravasite de vantul disperarii
Cand simtirile amortite iti paralizau ideile
Cand refuzul unei lumi ingrate iti ucisese blandetea.
Am aparut ca o ploaie de vara pe un pamant sterp si uitat...
Si ai inceput sa visezi, sa creezi, sa te simti iar puternic
Sa-ti doresti aceasta ploaie cu miros imbatator, ce te trezeste la viata.
Ar trebui sa fim fericiti -
Eu, ploaie - pentru ca am gasit pamantul care sa ma implineasca
Tu, pamant - pentru ca ai gasit ploaia care sa te faca sa rodesti...

„Dă șansa fiecărei zile să fie cea mai frumoasă din viața ta.”


As vrea...
sa fiu o soapta fierbinte ce se prelinge pe trupul tau
si ingheata cand te pierde
As vrea...
sa fiu privirea soarelui ce-ti incalzeste pielea catifelata
As vrea...
sa fiu imbratisarea vantului timid de vara
care aluneca ce corpul tau
sau poate atingerea fina a stropilor de ploaie
care iti inunda sufletul
Te iubesc atat de mult incat
as vrea...
sa fiu orice, numai sa-ti pot fi aproape
sa-ti arat ca dragostea mea poate lua diferite chipuri
si imbraca multe forme
dar nici un chip si nici o forma
nu poate schimba ceea ce simt pentru tine...
As vrea...
sa fiu un cantec de leagan
care curge in tine in valuri de lumina
As vrea... 
sa fiu ispita din gandurile tale tarzii
care te imbie la visare
sau poate o frunza uscata
ce se lasa calcata de umbra pasului tau
As vrea...
sa-ti pot arata iubirea in mii si mii de moduri
dar iubirea nu se arata
ci se simte...
As vrea...
sa-ti pot scrijelii iubirea in suflet
sa numai poata fi stearsa niciodata
As vrea...
sa pot atinge fundul inimii tale cu dragostea mea
ca sa ramana ancorata pe vecie
As vrea...
sa pot face multe lucruri pentru tine
iubirea mea
insa nu pot decat sa-ti inconjor sufletul
cu un brau de lacrimi
si sa arunc afara uitarea
ca totdeauna eu sa fiu
prima si ultima dragoste din viata ta.


"Si doar cand o vei simti,vei sti ce-i fericirea."


Imi lipseste rasaritul din privirea ta
si jocul razelor de soare de pe chipul tau...
imi lipseste ecoul amintirilor traite
si tot ce am avut impreuna
seceta mi-a secatuit privirea
si doar ploaia din sufletul tau
imi poate colora spiritul ...

Imi lipseste inocenta cuvintelor tale
si muzica glasului tau ce vibreaza
cand imi rosteste numele...
imi lipsesti tu
si este de ajuns sa nu ma mai pot ridica niciodata
sa vad rasaritul
sa simt ploaia
si sa ascult muzica iubirii tale ...

Imi lipsesti si fiecare clipa
cresteaza inauntrul meu fiori de teama
sufletul meu vibreaza la auzul muzicii ce ne cuprinde
si dansam prin ploaia de amintiri
inlantuiti ...
Imi lipsesti si acum regret ca ti-am dat drumul
muzica s-a terminat ...

“Rareori ne gândim la ceea ce avem, dar mereu la ceea ce ne lipseşte.”


intreaba vantul ...
daca mi-a uscat lacrimile cu adierea sa...
intreaba ploaia ...
daca mi-a stins setea de tine...
intreaba stelele ...
de ce nu ma lasa sa uit imaginea ta ...
si intreaba visele...
de ce mi te-au adus la mine...

intreaba nisipul...
daca marea a ingropat durerea....
intreaba pescarusii...
daca in zborul lor nu au intalnit ratacindu-se spre tine inima mea
intreaba soarele...
si o sa-tiu spuna ca sufletul meu se arde sub focul iubirii pentru tine...

intreaba furtuna...
sa-ti spuna despre tornada din sufletul meu...
sau intreaba inima...
daca mai poate sa bata fara tine...
sufletul, viata mea esti tu...
si nimic nu e la fel fara tine...

marți, 17 ianuarie 2012

“Învaţă să ai mereu un zambet ascuns în inimă.”



Randuri pentru femeile puternice

Sa nu uiti niciodata ca pielea face riduri.....
parul devine alb...
Zilele se transforma in ani....
Insa ceea ce este important nu se schimba niciodata.
Forta ta si convingerile tale nu au varsta.
In spatele oricarei linii de sosire
este linia de plecare.
In spatele oricarui succes
este o deziluzie.
Dar,atata timp cat traiesti,simte-te vie.
Daca iti lipseste ceea ce faceai...
fa din nou acel lucru
Nu trai din amintiri....
Lupta,chiar si atunci cand toti se asteapta sa renunti.
Nu lasa sa rugineasca fierul care este in tine.
Fa in asa fel ca...
In loc de mila,oamenii sa-ti arate respect.
Cand din cauza anilor nu vei mai putea alerga....
mergi repede..
Cand nu vei mai putea merge repede.....
mergi...
Cand nu vei mai putea sa mergi,foloseste un baston...
Dar...
NU RENUNTA NICIODATA.