luni, 6 martie 2017

Multumesc, Doamne, pentru nimic!




Întotdeauna am mulțumit lui Dumnezeu pentru ceea ce am primit de la El. Pentru oportunitățile care s-au transformat în realizări. Pentru visurile care au devenit realități. Pentru alegerile care m-au condus la succes. Știu în sufletul meu că fără El nu ar fi existat nimic din toate acestea. Și îi mulțumesc ori de câte ori îmi aduc aminte de ceea ce a făcut pentru mine și pentru familia mea.
Ce nu am făcut până acum a fost să-i mulțumesc lui Dumnezeu și pentru eșecurile din viața mea, pentru încercările fără rezultat, pentru greutăți și obstacole, pentru cererile fără răspuns, pentru toate visurile iluzorii avute de-a lungul vieții.
El știe mai bine decât mine care-mi sunt nevoile. El are un plan pe care eu nu îl cunosc, dar asta nu mă împiedică să am încredere. El îmi vrea binele și asta înseamnă că uneori nu pot primi ceea ce-mi doresc pentru că nu ar fi bun pentru mine.
Îmi doresc să găsesc în mine puterea de a spune „Mulțumesc” atunci când mă aflu în preajma obstacolelor. Atunci când sunt pusă la pământ. Atunci când mă aflu la capătul puterilor. Atunci când sunt încercată. Îmi doresc să nu uit niciodată să mulțumesc și pentru ceea ce am și pentru ceea ce îmi lipsește și să am încredere că voi primi ceea ce Dumnezeu a pregătit pentru mine.
Să mulțumești și să simți recunoștința în vremuri dificile este foarte greu. Să vezi binele când îți privești visurile făcute bucăți, să-ți păstrezi speranța când îți privești viața destrămându-se, să zâmbești când simți că nu mai poți, să mulțumești când nu ai primit nimic este incredibil de greu. Dar cei care îl iubesc cu adevărat pe Dumnezeu o fac în fiecare zi. Și tare mult îmi doresc să o fac și eu. Și mai cu seamă să o simt. Pentru că vorbele devin adevărate doar dacă pornesc din inimă.

duminică, 5 martie 2017

Bucurie pentru fiecare zi.





Ne petrecem mare timp din viață muncind, încercând să ne construim un viitor minunat și să ne oferim o viață extraordinară. Facem sacrificii, alegeri importante, alergăm după oportunități și încercăm să prindem trenul cu de toate: familie, job, dragoste, bani. Observăm la alții succesul și ni-l dorim cu atâta ardoare încât nu ne mai interesează cum să-l descoperim noi înșine, ci cum l-au descoperit ei. Și călcăm pe urmele lor, în speranța că vom avea parte de aceleași succes. Viețile noastre ajung într-un punct în care nu au nimic special, sunt prea similare cu ale celor din jur, prea superficiale, prea comode și lipsite de bucurie. Așteptăm ceva ca să luăm atitudine. Ca să schimbăm ceva. Unii dintre noi muncesc ca să se odihnească la bătrânețe. Să aibă parte de liniște și să facă ceea ce au făcut de-a lungul vieții. Această perfecțiune la care tânjim, alinierea perfectă a tuturor aspectelor din viețile noastre nu va fi posibilă niciodată. Întotdeauna va exista ceva care va zdruncina micul nostru univers. Ceva care va umbri acea fărâmă de fericire pe care am reușit să o creștem. Dacă așteptăm ca viața noastră să fie perfectă, să fie liniștită, să fie echilibrată ca să o putem iubi și să ne putem bucura de ea avem de așteptat. Și în timp ce așteptăm timpul trece și îl irosim pe clipe perfecte care de fapt nu există.
Bucuria și dragostea de viață ar trebuie să existe în sufletele noastre indiferent de haosul și nebunia din viețile noastre. Pentru că sunt zile și zile. Nu ne putem trăi viețile în așteptarea zilelor frumoase, pline de pace și armonie. Frumosul este liniștitor, dar tocmai partea brută și neretușată a vieții ne oferă cele mai prețioase lecții. Tocmai această naturalețe și simplitate ascunde atâtea mici bucurii.
Mă întristează să văd lumea în așteptare. Ca și cum am ne-am regăsi toți pe un peron abandonat în așteptarea unui tren care nu mai sosește, dar care când o va face va fi neîncăpător. Și va întra cine va putea. Cine nu, va aștepta în continuare următorul tren. Și tot așa.
Nu mai așteptați ca viața voastră să se schimbe, schimbați-vă voi, umpleți-vă sufletele cu bucurie sinceră și cu dragoste de viață. Oricum ar arăta viața ta în acest moment iubește-o și încearcă să fii fericit!

sâmbătă, 4 martie 2017

Buna dimineata! :)






Îmi place ca diminețile să mi le petrec în liniște, ascultând cântecele mele favorite, pregătind un mic dejun simplu sau pur și simplu o cafeluță. 

E momentul meu preferat pentru că reușesc să-mi ordonez gândurile și să vizualizez exact ce trebuie să fac pentru o zi reușită. :D


Ca să am timp întotdeauna mă trezesc mai devreme cu o oră, chiar două înainte să plec la serviciu. 
Nu numai că am timp suficient, dar reușesc să-mi iau în tihnă micul dejun și să mă bucur de câteva clipe de liniște binemeritate. 

Eu aș spune că fiecare dintre noi ar trebui să-și facă timp pentru astfel de momente, pentru că agitația și graba la început de zi nu este deloc promițătoare pentru modul în care va decurge ziua respectivă. 

Știu prieteni de-ai mei care își beau cafeaua pe fugă, în timp ce se îmbracă sau fac diverse alte chestii. Nici nu vreau să-mi imaginez cum arată o zi din viața lor dacă dimineața este doar o clipă fugitivă. 

Sfatul meu pentru oricine își dorește liniște, organizare și concentrare pe parcursul întregii zile rămâne același de ceva timp: 

trezirea la o oră matinală dimineața astfel încât să-ți permiți să faci totul fără grabă.

vineri, 3 martie 2017

Dorind mai mult, devii mai putin.




Mă surprind deseori dorindu-mi anumite lucruri. Dar nu dorința este cea surprinzătoare cât nevoia de asimilare, de posesiune care trăiește liniștită înăuntrul fiecăruia dintre noi. Se pare că fac parte încă dintre oamenii care s-ar bucura mai mult și ar fi mai fericiți dacă ar căpăta în fiecare zi câte ceva nou. Încă nu am reușit să scap de aceste gânduri oarecum nocive, pentru că tot visând și tot dorind altceva nu fac decât să atrag în viața mea nefericire și o stare deplorabilă de nemulțumire. 

Câteodată îmi fac calcule. Dimineața la cafea sau seara la ceai aștern pe hârtie tot ce am realizat în ziua respectivă. Mă forțez să privesc toate lucrurile pe care le-am făcut și să fiu recunoscătoare pentru ele. De multe ori mi s-a întâmplat să mă gândesc la ceea ce aș vrea și mai deloc la ceea ce am deja. Cu mintea la ceea ce-mi lipsește am senzația că nu am nimic. Că viața a trecut pe lângă mine și că lăsat-o să se irosească. Că nu am insistat mai mult. Că nu am muncit mai mult. Că nu m-am ambiționat mai mult. Și într-un final ajung la sentimentul amar că nu sunt capabilă de lucruri mărețe. Dacă însă mă forțez să privesc la ceea ce am realizat constat că nu stau chiar atât de prost la acest capitol. Mă cert pentru că se întâmplă frecvent să uit câte daruri am primit din partea lui Dumnezeu și câte lucruri a făcut posibil să se întâmple. Mă cert pentru că sunt zile în care nu-mi spun cât de puternică sunt, cât de multe chestii am reușit să realizez, cât de bogată sufletește sunt. 


Poate că nu contează lucrurile materiale. Poate că nu contează nici dacă mai ai încă visuri în așteptare. Dar pentru cineva care privește la ceea ce nu are, la ceea ce-i lipsește aceste mărunțișuri pot însemna atât de mult. Poate face distincția clară între un învins și un câștigător. Pentru că dacă te uiți prea mult în direcția care-ți arată că viața ta este goală, amară și săracă s-ar putea să rămâi pentru totdeauna captiv în această viziune. 


De câte ori îmi surprind nemulțumirea prin gânduri, vorbe sau fapte reiau exercițiul care-mi arată contrariul. Și nu mă las învinsă. Poate că privită din afară viața mea nu arată prea bine, dar privită îndeaproape, dinăuntru este minunată așa cum este ea. Și aceasta este imaginea cu care aș vrea să-mi umplu mintea și sufletul. Nu sărăcia. Nu urâțenia. Nu eșecurile. Nu căderile.

joi, 2 martie 2017

Inspiratie de martisor.






Nici zorii zilei, nici căderea nopții să nu te prindă privind cu regret la ceea ce a fost. 

În viață important este ceea ce ai în față, nu ceea ce ai avut și nici ceea ce vei avea sau nu. 

Doar concentrându-te la momentul prezent poți găsi puterea de a depăși obstacole, de a trece peste temeri și de a vedea un viitor acolo unde este doar necunoscut. 

Schimbă-ți atitudinea dacă aceasta te face să te uiți la ziua de ieri și asumă-ți responsabilitatea alegerilor făcute. 

Întărește-ți sufletul având curajul să privești îndeaproape la eșecurile tale și să le transformi în lecții de viață. 

Pășește către o nouă zi liber, ușurat de povara regretelor și a lucrurilor pe care nu ai avut curajul să le faci. 

Învață în fiecare clipă tot mai mult și vei ajunge ca într-o zi să-ți asumi riscuri și să te bucuri de viață din mijlocul acțiunii, și nu doar privind de la fereastră cu un zâmbet amar.