vineri, 29 iunie 2012

Daruieste cate ceva in fiecare moment al zilei



Daruieste in fiecare zi ceva. Daruieste bucurie, zambete, cuvinte amabile, iubire, apreciere si complimente tuturor oamenilor cu care ai de-a face, nu doar prietenilor si familiei, ci si strainilor. Vorbeste intotdeauna din inima, si daruieste tot ce ai mai bun in fiecare moment al zilei. Asuma-ti misiunea de a-i face pe toti cei din jurul tau sa se simta mai bine prin gandurile tale bune si atitudinea pozitiva. Daruieste celorlati tot ce este mai bun in tine si viata ta va fi alta. Tu vei fi altul. 
Viata oricum este grea. Indiferent de atitudinea si gandurile noastre. E realitatea. Insa, putem spera, putem gandi , putem trai altfel. Putem aduce zambete pe chipuri triste, putem aduce lumina in vieti anoste si singuratice, putem aduce speranta in inimi sangerande. Putem face o multime de lucruri frumoase doar raspandind pozitivism si vorbe dulci, putem schimba vieti sau mentalitati. Da, viata este grea. Dar si noi suntem puternici. Daruieste lucruri marunte, lucruri inutile, lucruri fara valoare si te vei imbogati spiritual. 

duminică, 24 iunie 2012

Curcubeul sperantei



În miez de viață putem alege singuri să dăm culoare universului propriu spălând sub jetul uitării paleta de griuri, ca apoi să desfacem peste paleta curată, tuburi de vopsea proaspătă. Doar fericirea aduce cu ea curcubeul cu adevărat colorat. Atunci când iubim, nuanțele ce ne învăluie inima, pulsează viață, iar amintirile ce vin dinspre viitor sunt cel mai frumos pastel. Cel pe care-l iubim azi sau mâine are sufletul pictat în culorile dragostei iar fostele iubiri rămân undeva în urmă ca niște simple griuri a căror culoare a fost ștearsă de tristeți sau trădări. Dacă ajungem să pătăm o poveste de iubire, înșelând, tabloul va rămâne pictat în nuanțe fade iar cenușiul din suflet se va închide în umbra tristeților până la negru, prevestind moarte. Când paleta sufletului e din nou curată apare un nou început, un nou curcubeu, o nouă promisiune…
Emilia Constantin

Oamenii care conteaza



De ce să alegi, în ciuda ta, să rămâi ancorat în trecut, să te încrezi tocmai în varianta care nu te lasă să mergi înainte? Cred că ar trebui să-i pierdem pe cei care “au fost odată” taman în timpul în care s-au întâmplat, cu ce au adus ei atunci în vieţile noastre, fără să-i târâm cu noi, ca pe nişte umbre ale încercărilor ratate. Le aşezăm pe umeri o povară covârşitor de mare. Ne-au intersectat destinul atât cât s-a putut, atât cât a trebuit. Cred că oamenii se întorc din drum doar în filme. Noi nu suntem personaje cu un parcurs prestabilit. Îl construim treptat din ceea ce trăim şi, ghinion, mâine vom fi aproape tot cei de azi. Sentimentele nu se rescriu dramatic în situaţii-limită, nici iubirea nu erupe în miez de noapte, ca şi când ar fi cea din urmă (noapte & iubire). Viaţa reală e mult mai calmă de atât.
Timpul ar trebui petrecut cu oamenii care se gândesc la noi. Care ne caută, în ciuda autismului nostru ocazional. Care vor să ştie de noi, cărora le pasă. Care ar fi în stare să facă un ocol de câteva ore doar pentru a-şi întâlni privirile cu ale noastre, deasupra unei ceşti de cafea cu lapte. Fără ca noi să ne străduim din cale-afară să-i convingem, fără a-i aştepta mult şi în zadar.
N-ar fi mai bine ca, în locul tuturor variabilelor trecutului (şi prezentului) nostru, cărora le-am dat noi înşine, nemeritat, puterea supranaturală de a ne întoarce pe dos destinele şi de a ne face fericiţi, să începem să ne descurcăm cu ceea ce avem, în viaţă, să învăţăm să găsim mai mult loc în suflete pentru cei care ne sunt, mereu, în imediata apropiere? Care ţin la noi cu adevărat? Ei sunt minunatele constante ale vieţilor noastre.
Anda Docea

miercuri, 20 iunie 2012

Depasind obstacole



Cateodata, totul ni se pare extrem de greu, de parca ne-am poticni de ceva si oricat de mult am dori sa depasim acel obstacol , nu reusim. Cei mai multi renunta, si incearca o ruta ocolitoare. Insa, mai sunt si oameni , care oricat de grea este calea aleasa, se incapataneaza si reuseste sa sfarame piedica. Intotdeauna , am ales sa continui , in ciuda dificultatilor si a piedicilor. Intotdeauna, am considerat ca a ceda si a gasi o solutie usoara nu e decat ceva temporar, ceva care nu-ti ofera satisfactia ravnita. Intotdeauna, am crezut ca lucrurile care vin mai greu sunt si mai bune. Dar, cred totusi ca m-am inselat. Uneori, este bine sa-ti dai seama ca unele lucruri sunt peste puterile noastre, si ca in final cel mai bine este sa cauti o a doua solutie. Mai bine sau poate mai usor. Cert este ca am ajuns fara sa vreau la aceasta concluzie. Nu am stiut si nu am crezut ca daca renunt la ceva il voi primi oricum pe o alta cale, mult mai usor decat ma asteptam. In incapatanarea mea, uitam de fapt ca lucrurile nu se fac cu forta. Trebuie sa existe o alta metoda, o alta solutie, pe care nu o vezi in dorinta de a depasi piedica. Nu astept ca lucrurile sa se intample, pur si simplu astept ca mintea sa gaseasca o alta rezolvare la ecuatie. Intotdeauna ce este scris sa se intample se va intampla, indiferent de eforturile noastre. 

duminică, 17 iunie 2012

A new day ,a new beginning !!!



E o dimineata de luni frumoasa, calda, senina. Gandurile de azi se indreapta spre cei care au ramas suspendati in trecut, spre cei care nu au curajul sa inceapa o noua viata, spre cei care calculeaza fiecare pas , uitand sa traiasca o viata plina. Aveti curajul de a inchide orice portita care va duce spre amintirile din trecut, de a pune punct oricarei relatii care nu aduce pe chipul vostru seninatate si nu incolteste in suflet iubire. Aveti curajul de a spune : STOP ! acelei etape din viata voastra care nu va multumeste si care nu va aduce fericire si incepeti o alta , pe care sa o traiti din plin, bucurandu-va de fiecare zi. Aveti curajul sa luati propriile decizii, sa treceti peste propriile greseli, sa iubiti, sa va lasati iubiti, sa vedeti perfectiunea cu ochii sufletului. Aveti curajul sa eliminati din viata voastra orice farama de regret care va agata de oameni, lucruri, momente, care nu mai inseamna nimic acum, dar au insemnat odata. Fiti constienti de faptul ca trecutul este trecut , iar prezentul merita toata atentia noastra.

vineri, 15 iunie 2012

Esti mult mai puternica decat crezi.


Asa fragila cum te simti, vei depasi obstacole care acum iti par coplesitoare si vei marsalui demn peste inceputuri si sfarsituri de lume , cu o tarie pe care o ai deja in tine , dar nu o banuiesti inca. Pe masura ce vei descoperi viata asa cum este ea , te va surprinde forta incapatanata cu care esti capabila s-o provoci , s-o imblanzesti , s-o castigi de partea ta. Si, mai ales vei descoperi ca oamenii te pot dezamagi in mii de feluri , dar nu te pot infrange niciodata… ( Diana F. Cosmin )

Sunt o persoana puternica. Incerc sa gandesc pozitiv si depasesc problemele, indiferent cat de dificile imi par. Incerc sa zambesc si sa-mi vad de treaba, chiar daca sufletul imi este ravasit, iar mintea slabita. Incerc sa fiu puternica , nu numai pentru mine, dar si pentru cei dragi. Muncesc zi de zi si incerc sa ma implic in fiecare proiect. Ma caracterizeaza rabdarea dar si pasiunea pentru lucrurile care-mi plac. Insa, cateodata , simt ca sunt lovita din toate partile, simt ca cedez, simt ca puterea-mi  slabeste clipa de clipa. Si atunci, ma blochez. Ca fiecare om, imi fac griji, ma zbat sa gasesc solutii, sa vin cu raspunsuri, sa ma agat de ceva , orice, ca sa nu fiu trasa in valtoarea problemelor. Uneori, imi pierd increderea si credinta, alteori speranta. Dar, nu cedez niciodata. Plang, tip, ma inchid in mine, ma departez de oameni, dar in singuratatea trista in care ma inchid imi regasesc forta . Si credinta. Si speranta. Ma regasesc si apoi continuu sa lupt . Continuu sa ma zbat fiindca stiu ca va merita. Candva. Si acest gand ma insoteste pe parcursul drumului meu si nu-mi da drumul indiferent de oprelisti. 
Asa ca , dragii mei, chiar daca treceti prin anumite momente care par sa va ingenuncheze , amintiti-va ca sunteti puternici si ca puteti duce lupta pana la capat. Este in regula sa te ratacesti, sa te abati de la drum, dar nu este in regula sa abandonezi. Orice ar fi, gandeste ca nu poti fi doborat, nu poti fi invins. Gandeste ca un invingator, chiar daca simti ca nu te mai poti ridica. Undeva, vei gasi acel ceva de care sa te agati pentru a te ridica, motivatia necesara pentru a continua. Important este sa nu cedezi. Important este sa rezisti. 

Viata nu este grea.



Viata e grea. O spunem mereu, o gandim aproape zilnic , si traim cu impresia ca viata este intr-adevar grea. Dar , ne-am pus vreodata intrebarea : in comparatie cu ce ?
Cand lucrurile nu decurg asa cum mi-as dori, ma rezum la un oftat si bineinteles cuvintele magice : viata e grea. Nu m-am gandit niciodata sa fac o comparatie, sa o pun in balanta, sa o pun la intrebari. De ce este grea ? Sunt oare bolnava in ultima faza, sunt oare pe drumuri, nemancat de zile bune, sunt oare fara maini si picioare, sunt oare lipsit de vedere sau auz ? Si raspunsul vine ca un bumerang care pur si simplu ma nauceste prin lovitura lui. Nu, nu sunt nici unul din aceste lucruri. Viata mea devine grea fiindca eu gandesc negativ, fiindca ma las impovarata de lucruri inutile , fiindca gandurile mele refuleaza in subconstient sub forma regretelor. Si atunci oftez, ma ingrijorez, ma simt prinsa intr-un cursa nebuna a timpului din care nu pot scapa.
Lucrurile mici dau importanta vietii.Faptul ca suntem sanatosi, ca avem servicii, familii, toate acestea ar trebui sa ne fortifice gandirea si sa ne faca sa gandim si sa traim in mod optimist. Viata nu este grea . Sa credem asta si sa traim ca si cand am duce permanent o batalie impotriva ei, este de neconceput. Inainte sa gandim si sa traim cu sentimentul de apasare, de greutate, poate ar fi bine sa o punem in balanta, sa o comparam cu ceva . Dar cu ce ?

duminică, 10 iunie 2012

Oamenii - spice de grau in bataia vantului



Viata se schimba zi de zi. Ne face sa induram atatea si de cele mai multe ori avem impresia ca nu mai putem face fata provocarilor la care suntem supusi. Dar tocmai aceste piedici, tocmai aceste cazaturi si oprelisti ne fac oamenii extraordinari care suntem astazi. Tocmai aceste greutati si probleme ne modeleaza caracterul si ne intaresc. Important este sa ne pastram speranta pentru momentele mai dificile si sa avem intotdeauna in noi, in ceea ce putem face. Fiindca odata porniti suntem de neoprit. Oameni apropiati noua ne dezamagesc si ne inseala asteptarile. Dar asta ne face sa gandim mai bine ce fel de persoane dorim langa noi si in mainile cui ne asezam grijile, sentimentele si dorintele. Fiecare pas pe care il facem , fie ca este sau nu in directia buna ne aduce mai aproape de telul nostru, de dorintele si asteptarile noastre. Devenim mai puternici , mai pregatiti, mai dezinvolti in fata vietii, in fata incercarilor. Invatam ce este rabdarea, ce este iubirea, ce este prietenia. Invatam sa nu ne mai lasam inselati, mintiti, calcati in picioare si sa ne departam de persoanele false. In fond, suntem aidoma spicelor de grau, aflate in bataia vantului, inclinate de greutati cand intr-o parte cand in cealalta. Ceea ce conteaza de fapt este sa rezisti, sa te fortifici, sa te inalti puternic si fara teama in fata vietii si sa te lasi mangaiat de bucurii in acelasi mod in care te lasi inclinat de tristeti si clipe grele. Important este sa nu te lasi doborat, smuls din radacini si purtat departe de tot ceea ce esti si reprezinti. Suntem puternici si o dovedim zi de zi, clipa de clipa , secunda de secunda. 

miercuri, 6 iunie 2012

Start la ... greseli !!!



Intotdeauna am cautat sa invatat cate ceva din greselile comise. Ba chiar m-am rezumat si la greselile altora. De multe ori nu faceam un lucru sau nu luam o decizie din cauza ca rezona cu ceea ce i se intamplase unei prietene sau unei colege de servici. Pentru un timp foarte lung , mi-a fost teama sa fac propriile greseli,  mi-a fost teama sa nu dezamagesc persoane dragi mie, si am stat undeva in umbra, cu urechile ciulite la altii. Eram convinsa ca daca respect toate acestea viata mea avea sa fie nu numai perfecta dar si fericita. Si am continuat sa evit sa fac greseli. In timp ce prietena mea cea mai buna imi destainuia cu lacrimi in ochi ca s-a despartit de iubitul ei din cauza geloziei, eu ma departam tot mai mult de iubitul meu dorind sa-i las libertate absoluta, nestiind ca el se simtea foarte bine asa cum era relatia noastra. La cateva saptamani dupa , am avut o discutie foarte serioasa pe tema libertatii si a dedus ca eu nu-l mai iubesc, ca relatia noastra s-a schimbat. Si exemplele pot continua. La serviciu am tacut atunci cand nu trebuia sa o fac, acasa am facut pe indiferenta atunci cand trebuia sa daruiesc si mai multa dragoste, in relatiile cu colegii m-am transformat intr-o persoana glaciala cand tot ce trebuia sa fac era sa le arat sprijinul si prietenia mea. Intotdeauna am cautat calea de mijloc, calea spre fericire. Nu am gasit-o . Daca o voi gasii vreodata ? Cu siguranta.Oamenii dezamagesc. Familia ne produce suferinta. Iubitul se desparte de noi. Divortam. Toate acestea fac parte din viata noastra. Ele sunt greselile care duc la formarea experientei. Ele sunt lectiile de zi cu zi. Important este de retinut faptul ca greseala altora nu devine greseala noastra . Sau in orice caz nu de fiecare data. E timpul sa faci greseli. Propriile tale greseli. E timpul sa inveti din ele. E timpul sa capeti ceva experienta. E timpul ca problemele sa nu te mai sperie ci sa-ti dea curajul de a merge mai departe. E timpul sa indraznesti sa faci alegeri indraznete. Sa te pui pe primul plan si sa nu te lasi pana nu iti vezi visul indeplinit. E foarte greu dar nu imposibil. E timpul sa te maturizezi. 

vineri, 1 iunie 2012

Adevaratul ..." eu "


Astazi, mai mult ca oricand, trebuie sa ne indreptam intreaga atentie asupra lucrurilor care conteaza in viata : iubire, prietenie, sanatate, credinta. Astazi, trebuie sa privim in oglinda interioara si sa ne vedem asa cum suntem, nu cum incercam a fi. Astazi, avem nevoie sa intelegem ca nu suntem perfecti, ca sufletul nostru este traversat de cicatrici si defecte morale care ne rapesc frumusetea, ca ceea ce gandim nu este totuna cu ceea ce simtim, ca bunatatea face ca omul pe care dorim sa-l vedem in oglinda sa fie de o frumusete deosebita. Astazi, trebuie sa intelegem ca perfectiunea nu tine de fizic ci de ganduri , trairi, sentimente. Astazi, trebuie sa intelegem ca prin iubire obtinem adevarata fericire dupa care tanjim intreaga viata. Astazi , oglinda trebuie sa arate o persoana senina, frumoasa, iubita si plina de iubire.