vineri, 17 februarie 2012

E inutil să discuţi despre dragoste, fiindcă dragostea îşi are propriu-i glas şi vorbeşte de la sine.



Un băiat şi o fată se îndrăgostiseră nebuneşte unul de altul. Şi s-au hotărît să se logodească. Logodnicii îşi fac mereu daruri. Băiatul era sărac – singura lui avere era un ceas pe care-l moştenisede la bunicul lui. Cu gîndul la părul iubitei lui, s-a hotărît să vîndă ceasul şi să-i cumpere o agrafă frumoasă de argint. Nici fata nu avea bani pentru darul de logodnă. Atunci s-a dus la magazinul celui mai mare negustor din partea locului şi şi-a vîndut părul.Cu banii obţinuţi, a cumpărat o brăţară de aur pentru ceasul iubitului ei.Cînd s-au întîlnit, de ziua solemnă a logodnei, ea i-a dăruit brăţara pentru un ceas care fusese vîndut, iar el i-a dăruit agrafa pentru părul care nu mai exista."
Paulo Coelho

Un comentariu: