sâmbătă, 1 septembrie 2012

Dezamagire ...


Greseala mea in dragoste a fost ca am iubit enorm si m-am dedicat complet lui. I-am vegheat somnul risipindu-i visele urate, l-am incurajat , i-am inteles nebuniile de moment si nevoia de libertate, dar totusi nu a fost suficient. Nimic din ce am facut nu a fost indeajuns sa salveze iubirea noastra. Nu am dorit de la el nici mese la restaurante de lux, nici plimbari in insule exotice , nici cadouri scumpe, nu am dorit decat iubire si suport. Nu am primit nici una nici cealalta si intr-un final , epuizati de atatea incercari am decis ca pasii nostri si-au gasit drumuri diferite. Nu credeam ca o sa fie atat de greu, mai ales la inceput cand tot ce aveam in minte era el. Pana si aerul pe care-l respiram ii purta parfumul. Noptile era cel mai greu. Orele se scurgeau atat de incet, mai mult parea sa se tarasca iar diminetile fara el mi se parea un chin, obisnuita fiind sa ma trezesc in bratele lui. Mi-a luat ceva timp sa ma refac, sa ma adun bucatica cu bucatica si sa ma lipesc la loc. Nu mai sunt aceeasi chiar daca bucatile s-au lipit cumva, insa cred ca sunt mai puternica decat eram. Am inteles si am invatat multe lucruri. Dezamagirea, lacrimile si amintirile frumoase din trecut te invata atatea. Si am invatat ca ceea ce am crezut ca este iubire nu a fost decat o farama din ce speram eu sa fie, si inca mai sper sa o intalnesc candva. Acea iubire matura, care te protejeaza fara sa te inlantuie , care te ocroteste fara sa te faca prizoniera, care te incurajeaza si iti ofera tot ce ai nevoie. Inca mai sper la acea iubire pura, calma, in care amandoi danseaza acelasi vals, in care amandoi devin o singura pereche. Si poate, intr-adevar, o sa dureze un timp pana ce o sa cunosc persoana potrivita, insa o sa astept cu rabdare. Uneori nerabdarea ne trimite in bratele nepotrivite si ajungem sa oferim totul fara sa clipim, fara sa ne asiguram ca suntem iubiti. E nevoie de mult mai mult decat o simpla potrivire fizica. E nevoie de acel ceva care sa atinga si sufletul tau si sufletul lui in acelasi timp. 

3 comentarii:

  1. :-< Da, e greu dar trebuie să știm că Dumnezeu păstrează pentru noi ce e mai bun și trebuie să fim optimiști . Clipele mai puțin bune din viața noastră este un fel de instruire ca altădată să fim mai buni și să putem să ne găsim adevărata iubire :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Fiecare dezamagire ne invata cate ceva.Important e ca ai devenit mai puternica.Foarte frumos exprimat.Sentimente exprimate prin cuvinte.Te astept si pe la mine. :*

    RăspundețiȘtergere
  3. Genial... redai cu o mare usurinta fragmente din trecutul meu, din viata multora. Scrii adevaraul si asta se vede prin lejeritatea cu care o faci. Foarte frumos, te patrunde intru totul.

    RăspundețiȘtergere