Fericirea este un fluture, care, atunci când este urmărit, este întotdeauna la un pas de a fi prins, dar dacă stai liniştit, se poate aşeza pe tine.

Fericire , de ce esti asa departe ? La capat de drum te-asteapta visele si la colt de strada sperantele mele. Inchid ochii si ascult, pasi tacuti cum se pierd spre clipele timpului. Tresar cand vantul imi rascoleste sentimentele si amplifica asteptarea.
Fericire , cat timp o sa astept sa vii ? Asteptarea doare, in suflet e rece si afara ploua cu intrebari. Imi este teama sa nu treci pe langa mine, sa nu ma vezi, sa nu imi dai ceea ce astept de multa vreme. Si cum stau asa , ghemuita intr-un coltisor de suflet, mangaiata de privirile rasaritului, aud o voce ce-mi sopteste : " Fericirea se invata nu se asteapta !" Ridic ochii catre cerul senin si parca imi zambeste. Un murmur izvoraste din mine si aluneca in lume : " Fericire , tu esti ?". Doar vantul imi raspunde adiind parfum de primavara si imi smulge un zambet timid. Speranta infloreste in sufletul meu ca un boboc de trandafir sub soare. Fericirea mi-a vorbit , mie un suflet pierdut , ratacit in imensa singuratate. De astazi am un nou tel, acela de a invata fericirea :)