Trăiesc într-un fel de cuptor de sentimente, iubiri, dorinţe, invenţii, creaţii, activităţi şi reverii. Nu-mi pot descrie viaţa în fapte pentru că extazul nu rezidă în fapte, în ce se întâmplă sau în ce fac, ci în ce se stârneşte în mine şi ce se naşte din toate astea.

Inchid ochii si-ti simt parfumul cum aluneca in mine provocandu-mi gandurile la dorinta. Esti aici si acolo , nu aud si nu vad nimic decat soaptele tale atingandu-mi sufletul, chemandu-ma. As putea sa deschid doar putin genele, cat sa te sperii , dar ma tem ca nu ai sa te mai intorci si nu vreau sa te pierd tocmai acum cand te-am gasit.
Simt cum saruturile tale se topesc in noapte si cum mangaierile se sting usor. Imi e asa dor de tine incat as vrea sa ma preschimb intr-un vis si sa-ti bantui prin minte. As vrea sa te simt mereu oriunde ai fi, oriunde as fi, timpul sa nu fie distanta dintre noi, distanta sa nu fie timpul ce ne desparte.
Cred ca am adormit cu buzele tale mangaindu-mi parul , cu lacrimile fierbinti ce-mi ating sufletul ...caci stiu ca plangi fiindca ne ajunge timpul si distanta ne masoara visele.
Viseaza si maine...voi fi acolo si aici.