Dacă am avea mereu curajul să fim noi, am lăsa în urmă tristețile care câteodată ne pun stăpânire pe viață. Dacă ajungem să ne împovărăm într-atât sufletul încât să trăim urâtul în locul frumosului, tristețea în locul fericirii, trădarea în locul fidelității, încruntarea în locul cascadelor de zâmbete, dacă ajungem înconjurați de oameni răi în locul celor cu suflet mare, dacă trăim momente care ne brăzdează sufletul cu suferință în locul celor pe care oricând am fi dispuși să le trăim, atunci este doar vina noastră pentru nefericirea de azi.
Mereu e rost pentru un nou început dacă avem curajul să ne desprindem de tristețile pe care le trăim, de neputință, de obișnuință și să o luăm din nou de la capăt cu începutul cel bun.
Umilințele, tristețile, clipele negre care ne prăfuiesc inima merită lăsate în urmă pentru a putea privi cu sufletul plin de lumină spre minunile ce ne stau în față.
Emilia Constantin
bine zis :)
RăspundețiȘtergere