Drumul catre noi insine

Drumul catre noi insine este lung si anevoios. Uneori, e nevoie sa ne ratacim ca sa revenim pe drumul bun, alteori este nevoie sa ne intoarcem din locul unde am plecat. Tot acest drum pe care il parcurgem de-a lungul vietii ne arata ceva. Ne arata cum sa ne descoperim, cum sa ne iubim, cum sa vedem dincolo de aparente. Ne invata cum sa ne regasim linistea, cum sa ne vindecam sufletul, cum sa ne recuperam increderea . Din diverse motive, ne subapreciem, fie intelectual, fizic sau spiritual. Ne subestimam calitatile , corpul, jobul , relatia. Si astfel, ajungem la un moment dat intr-un punct in care nu ne mai recunoastem, nu mai stim cine suntem. Ne pierdem identitatea, conceptiile, convingerile, iar greutatile prin care trecem nu fac decat sa amplifice starea noastra. Drumul devine din ce in ce mai dificil, obositor. Suntem atat de departe de capatul destinatiei. Privim in urma noastra si constatam surprinsi ca am parcurs o distanta impresionanta, ca ne-am schimbat, ca am evoluat de-a lungul acestei calatorii. Am invatat ca suntem puternici, ca meritam respect, ca suntem unici, ca dincolo de invelisul exterior e adevarata frumusete, ca stim sa iubim, ca suntem iubiti si apreciati, ca suntem valorosi in ochii celor dragi. Si, daca am invatat toate acestea inseamna ca a meritat totul.