E rece…simt cum vantul imi cerceteaza trupul si ma face sa tremur. Alerg sa prind in pumni ultimele licariri de soare palid si sa le cobor in suflet. Peisajul imi taie rasuflarea. Culorile orizontului se impletesc in nuante interesante. Daca mainile mele ar fi fost magice ar fi reusit sa picteze intreg peisajul intiparit in suflet, imaginea de neuitat al unui apus de primavara timpurie. Vantul imi rascoleste parul si imi trimite gandurile la joaca. Inchid ochii si inhalez parfumul dulce al serii ce pluteste usor peste oras. E liniste si un sentiment profund de relaxare imi cucereste mintea si imi risipeste grijile cotidiene. Deschid ochii impacata cu mine insami si imi intorc pasii la agitatia zilnica. Port in suflet linistea magica a serii si sunt covinsa ca o sa am parte de cel mai dulce somn. Surad bland si imi promit sa pictez in cuvinte tot ce am trait pret de cateva minute. E cea mai relaxanta terapie pentru organism.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu