Nu mi-am dorit niciodata sa fiu altfel. Niciodata. Dimpotriva, mi-am dorit din tot sufletul sa fiu la fel ca toate celelalte. Sa ma potrivesc in peisaj, sa dovedesc aceeasi lejeritate in relatii, emotii si scopuri, ca si cum toata viata asta ar fi o ampla repetitie, in care orice ai face ,,nu se pune”, ca la jocul de v-ati ascunselea. O viata de proba, in care nimic nu e definitiv, asa ca poti sa tropai in voie pe coridoare, prin vieti sau relatii, fara sa te gandesti la consecinte.
frumusetea e in ochii celui care priveste... :)
RăspundețiȘtergere