marți, 17 iulie 2012

Viata ni se dezvaluie uneori ca vremea capricioasa de mai... mai mohorata decat ne-am fi dorit, mai putin senina si calda, cu mai multi nori decat raze de soare. Si totusi... trebuie sa mergem mai departe...



O zi din viata noastra este o replica in miniatura a intregii vieti. Analizand o zi anume din viata noastra o sa ne dam seama de cum o sa arate ea maine, poimane, peste 10 luni sau peste 10 ani. Noi , oamenii, suntem fiinte previzibile, in fiecare zi facem acelasi lucru, reactionam la fel in orice situatii, ne lasam purtati de aceleasi sentimente, nu schimbam nimic. Daca suntem raniti reactionam in consecinta, daca seful are o zi proasta automat si ziua noastra devine la fel, daca afara ploua si este urat ne simtim aiurea. Acest cerc vicios in care ne invartim zilnic este marea noastra problema. Ne influenteaza gandurile, deciziile, si in final ne conduce viata. Factorii externi ne conduc viata. Viata , pe care noi ar trebui sa o conducem. Toata aceasta monotonie si previzibilitate in comportamentul zilnic ne abate de la telul nostru – acela de a avea o viata implinita, fericita, fara regrete. Oare nu o sa regretam , mai tarziu, ca am lasat anumite lucruri sa stea in calea dorintelor noastre ? Oare nu o sa regretam zilele in care am stat suparati, zilele in care nu am facut nimic, zilele in care am uitat pur si simplu sa ne bucuram de viata ? Si ce daca am fost jigniti ? Si ce daca seful are o zi proasta ? Si ce daca afara ploua fara incetare de cateva saptamani ? Toate aceste lucruri care nu depind de noi ar trebui sa ne strice ziua ? Oare nu am putea sa lasam acea previzibilitate caracteristica deoparte si sa reactionam diferit la tot ce ni se intampla ? Oare nu am putea sa ne schimbam viata renuntand la vechile obiceiuri ? Cred ca toate aceste elemente nu ne definesc , nu ne caracterizeaza, dar la acceptam in viata noastra fiindca asa e mai usor , mai putin complicat. Acceptam ca ziua noastra minunata a devenit incredibil de proasta fiindca seful a urlat la noi imediat de am intrat pe usa, sau ca ziua noastra senina s-a tranformat dintr-o data intr-o zi cenusie fiindca am auzit colegele barfindu-ma. In final, viata noastra o sa se muleze dupa ceea ce fac altii , nu ceea ce facem noi. In final viata noastra nu o sa ne mai apartina, o sa apartina tuturor care trec prin ea dar nu noua. Fiindca noi alegem sa le dam importanta , noi alegem ca aceste lucruri sa ne ghideze viata. De ce nu pot oare sa am o zi buna desi am fost certata de seful meu? De ce nu pot sa am o zi frumoasa desi afara ploua ? De ce nu pot sa am toate acestea ? Poate ca atunci cand o sa decidem ca aceste lucruri sunt prea insignifiante pentru a ne tulbura ziua, poate ca atunci cand o sa decidem ca o gandire pozitiva are prioritate in viata noastra, poate atunci o sa avem parte numai de zile frumoase. Poate atunci o sa rasara si soarele in viata noastra. Cine stie ...???

Un comentariu: